Blog

Despre Legea Asumpției, iubire de sine și identitatea femeii care creează conștient

Ca mamă care lucrează de acasă, porți multe roluri în același timp: profesionistă, mamă, parteneră, fiică, sora, femeie, etc.
 Și, de multe ori, apare senzația că trebuie „să faci mai mult”, „să devii mai bună”, „să te îmbunătățești”.
Legea Asumpției spune ca:
– Nu creezi prin efort.
– Nu manifești prin luptă.
– Creezi prin identitatea cu care te identifici.

Ce este Legea Asumpției (pe scurt)

Legea Asumpției spune că ceea ce accepți ca fiind adevărat despre tine și despre viață devine experiența ta.

Nu universul decide.
Nu circumstanțele decid.
Nu trecutul decide.
Tu decizi, prin ceea ce consideri normal pentru tine.
Dacă îți spui, chiar și subtil: 
„Sunt copleșită.”
„E greu pentru mine.”
 „Trebuie să muncesc din greu ca să merit.”
Acestea nu sunt simple gânduri. Sunt asumpții și ele se vor reflecta în realitatea ta.

Iubirea de sine nu este despre a te repara

Iubirea de sine nu înseamnă să devii altcineva.
Nu este un proces de „reparare”.
Pentru că nu e nimic greșit cu tine.
Iubirea de sine este recunoașterea a cine ești deja:
Suficientă

 Demnă

Valoroasă

Întreagă
În momentul în care te vezi astfel, realitatea începe să te trateze în același mod.
Nu pentru că „ai făcut ceva corect”, ci pentru că aceasta este imaginea ta despre tine.

Identitatea creează mai mult decât acțiunea

Două persoane pot face aceleași acțiuni.

Rezultatele vor fi diferite.
De ce?
Pentru că una acționează din identitatea:
 „Trebuie să demonstrez.”
Cealaltă din identitatea:
 „Este normal pentru mine să primesc.”
Diferența nu este în cât muncesc.

Diferența este în cine se cred a fi.

Întrebarea-cheie nu este:
 „Ce mai am de făcut?”
Ci:
 „Cine sunt eu atunci când nimic nu mai trebuie dovedit?”

Cum arată, practic, asumarea unei noi identități

Nu prin forțare.

Nu prin afirmații spuse mecanic.
Ci prin alegeri mici, zilnice:
Aleg să-mi vorbesc cu blândețe.
Aleg să nu mă mai critic pentru pauză.
Aleg să consider normal succesul, ușurința și sprijinul.
Aleg să mă văd ca o femeie susținută de viață.
Aceste alegeri par simple, dar ele redesenează spațiul interior din care se naște realitatea ta.

Un adevăr eliberator: Nu trebuie să convingi realitatea de nimic. Nu trebuie să „atragi” nimic. Nu trebuie să devii demnă.
Ești deja.
Tot ce e nevoie, este să accepți această versiune a ta ca fiind adevărată.
Din acel moment, realitatea începe să se reorganizeze natural în jurul tău.

Mini-exercițiu

Închide ochii pentru 30 de secunde și întreabă-te:
„Dacă aș ști cu certitudine că sunt suficientă exact așa cum sunt, cum aș gândi?

Cum aș vorbi cu mine?

Ce aș considera normal să primesc?”
Nu forța răspunsurile.

Observă-le.

Totul se schimbă când încetezi să te mai repari și începi să te recunoști.

Articol scris de Andreea-Mihaela Diaconu — NPL Practitioner
www.facebook.com/andreea.mihaela.diaconu02/