Dana Florentina Ungureanu:
#povesteamea Later edit: am evitat relatarea multor detalii “care pot afecta emotional” 🤗
Buna. Eu sunt Dana Ungureanu si in cele ce urmeaza va voi prezenta povestea mea, cat se poate de “pe scurt” 😊 Desi am avut o copilarie minunata si o situatie foarte buna (si financiar vorbind) in familie, am inceput sa muncesc de la varsta de 14 ani (din secunda in care m-am vazut cu buletinul in mana) Am inceput prin a vinde ziare in intersectii, in perioada verii cand eram in vacanta. Ma trezeam la 3 noaptea si plecam catre Piata Presei Libere de unde ni se împărțeau ziarele, apoi plecam in intersectiile alocate. Terminam treaba in jur de 9 dimineața si apoi imi continuam normal ziua (dar cu niște banuti doar ai mei, in buzunar) Am continuat ca ospatar in mari restaurante din București (chiar daca nu aveam varsta legala) Am continuat munca si dupa inceperea scolii, devenind mandria familiei pentru ca le făceam pe ambele cu brio. Imi placea independenta asta financiara, asa ca nu m-am oprit. Am luat o pauza doar in perioada in care trebuia sa ma concentrez asupra Bacalaureatului. Am absolvit cu nota 9 (aproximativ) si am plecat la facultate. Am preferat sa merg la ID la ASE pentru ca obtinusem un job intr-o banca si imi convenea din nou sa le impac pe amandoua. Am mers mai departe la master in Gestiunea si Auditul Afacerilor. Ca si profesie sunt Economist. Am muncit pentru altii de la 14 ani pana la 27 de ani când am considerat ca este suficient si am capacitatea de a avea propria afacere. Avand un salariu la vremea aceea, mult mai mult decat decent, am obținut usor un credit cu ajutorul caruia mi-am achizitionat o parte din aparatura, am platit chirie pentru spatiu in centrul Bucureștiului si am achitat rate. De restul de 50.000 lei am luat o teapa zdravana, care m-a pus putin la pamant. M-am ridicat, m-am scuturat si am luptat mai departe. A urmat un proces cu zeci de drumuri si de declaratii, s-au finalizat cu incarcerarea persoanei respective, insa banii nu i-am recuperat. Nu am lasat asta sa ma impiedice sa imi indeplinesc visul: antreprenor de succes. Da, consider ca am reusit si o sa va spun si cum! Am crezut in mine, am luptat pana la lacrimi si sange, am indurat chiar si zile de foame, doar ca sa reușesc. Prin calitate si seriozitate, am reusit si am dovedit ca ofer produse si servicii care mi-au fidelizat clientii si acei clienti au adus doar ei alte sute de clienti. Am lucrat intotdeauna legal, platesc lunar taxe la stat si nu m-am lasat niciodata descurajata de cei care lucreaza ilegal si care vand aceleasi produse sub pretul meu (sau mai bine zis, sub pretul normal al pietei). Chiar daca mi s-au copiat modelele/ideile inventate de mine, am știut intotdeauna sa ma diferentiez de acele persoane prin seriozitate si calitate.
Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici, eu va mulțumesc si va incurajez din toata inima sa luptati pentru visul vostru. DOAR VOI IL PUTETI TRANSFORMA IN REALITATE