#povesteamea Dacă mă gândesc bine, nu mai stiu cum a început. Mereu mi-a plăcut să scriu. Încă din clasele primare imi notam gânduri și idei in agende speciale, pe care le ascundeam apoi. Versurile pe care le-am scris au venit ca o continuare fireasca, din preaplinul inimii, din dorința de a spune tot ce simțeam, tot ce visam si imi doream. Sau poate a fost doar timpul liber si natura înconjurătoare care au ajutat – la 3 km de cel mai apropiat oras, într-o unitate militară de aviație, într-o liziera verde, strajuita de plopi tremuratori. Peste ani, o parte din tot ce s-a născut acolo își găsea locul pe un blog personal. De câte ori mi-a fost greu, am plâns de dor sau de neputință, prin scris, o parte din inima mea s-a curățat. Am ales o carieră în ajutorul semenilor mei, crezând cu tot sufletul ca omul sfințește locul si dorinta de a face lucrurile mai bine, mai profund, mai empatic imi va fi motor mereu. Sunt zile în care obosesc si imi doresc sa pot trăi din scris, seri in care visez cum ar fi sa renunț la job si sa ma dedic exclusiv scrisului si copiilor mei. Încă nu am curaj sa fac asta😆 Deși in toate textele mele sunt picuri de suflet si fiecare colaborare sau barter sau proiect in care ma implic sunt pasi importanți si utili in drumul meu, refuz uneori, anii întregi în care mi s-a spus că scrisul nu o sa imi dea de mâncare si ca fluturii din capul meu nu sunt de folos lumii…toate, adunate, sunt încă adânc înrădăcinate acolo, în suflet.
O sa scriu mereu, pentru că e parte din mine. O sa ma bucur de fiecare dată când muncă imi este apreciată. O sa incerc mereu sa devin mai bună, sa fiu cat mai acolo unde se întâmplă lucruri si sa sper ca tot ce sunt si pot face eu este picătură de lumina si de bine pentru cei din jur.
Blogul Irinei este lumea în care de multe ori, mamele din comunitatea WAHM- pe care o reprezint cu drag, la Piatra Neamț- și-au făcut auzite poveștile. Fiecare dialog cu voi, fiecare interviu si fiecare lucrusor, mai mic sau mai mare, făcut de voi, imi da curaj. Am descoperit, la rândul meu, puteri nebănuite și resurse de timp si energie pe care le investesc acum în povestea aromoterapiei pentru trup Si suflet.
Cred cu tot ce sunt că se poate. Poate veti spune ca sunt o idealistă, dar eu cred in puterea comunității. Cred că împreună, unindu-ne forțele si sprijinindu-ne una de alta, putem împlini visuri, putem schimba vieți, putem crește generații noi, incredibile de Oameni frumoși. Dincolo de AZI Si ACUM, fiecare pas in fața, fiecare vis, fiecare HAI CA POT este oxigen pentru noi, cele de mâine.
Am scris mult, știu! Vă mulțumesc pentru răbdare și vă rog să credeți mereu în voi, să căutați căi de a ajunge acolo unde vă doriți, să alegeți parteneri de drum care vă pot crește în bine si frumos.
Mă simt recunoscătoare pentru comunitatea asta imensă și rămân aici, cu voi.
Câteodată, E greu să ceri ajutor. Uneori, e greu să spui că te-ai rătăcit, dar e important să nu renunți la a-ți asculta inima, ea va ști care e următorul pas.
Mulțumesc, Roxana Leotescu pentru că mi-ai oferit prilejul de a spune, atât de deschis, gânduri pe care, poate, multe dintre noi le au.
