Blog

Eșecul este un mic sabotor? Un mic, nu… Aș putea spune că frica de eșec este una dintre cele mai mari frici pe care le avem.

Sunt Daniela Radu, Consilier de Dezvoltare personală și astăzi vom vorbi despre FRICA de EȘEC.
Frica de eșec este una dintre fricile care se formează pe parcursul vieții, cu precădere, în perioada copilăriei și pe care o cărăm cu noi și în viața de adult.
Știai că un copil se naște doar cu 2 frici? Bebelușii se nasc cu frica de zgomote puternice și cu frica de cădere în gol. Restul fricilor le învățăm în urma experiențelor trăite ca și copil, percepțiilor pe care le avem cu privire la un anumit lucru, remarcilor pe care persoanele de atașament le au în prezența noastră…
Așa cum spuneam, frica de eșec este și ea, una învățată.
Gândește-te pentru o clipă!
Ce se întampla atunci când veneai cu o notă mai mică, acasă, de la școală? Cel mai probabil, erai muștruluit, nu?
Ce se întampla atunci când, te ofereai să o ajuți pe mama la curățenie și dintr-un accident, spărgeai o vază? Cel mai probabil, mama se supăra și te certa.
Ei bine, astea sunt doar 2 exemple dintre situațiile cu care ne-am confruntat în perioada copilăriei.
Par banale, însă în spatele acestor exemple, se află crearea unor convingeri, de genul-nu pot face nimic bine, de fiecare dată când pun mâna pe ceva, greșesc, s.a.m.d.
Această convingere vine la pachet și cu senzația că nu corespunzi, că nu ești suficient de bun, că ori de cate ori vei face ceva, oamenii te vor critica și te vor judeca.
Pentru că, cea mai mare nevoie a copilului este, satisfacerea nevoii de atașament, din dorința de a o bucura pe mama, de a o face mândră de realizările lui, își va construi măști de protecție și va începe să evite acele lucruri care va crede că îi vor aduce dezamăgire, mamei.
Astfel, vei începe chiar să minți cu privire la rezultatele școlare sau pur și simplu, vei evita să mai ștergi praful de sub vază, devenind superficial, doar ca să nu provoci dezamăgire.

Aceste mecanisme funcționează cel mai probabil, destul de bine, în perioada copilăriei, fapt care duce la atașarea de ele. Iar atunci când vorbim de atașare, vorbim în același timp de EGO. Ne identificăm cu aceste reacții și le purtăm cu noi și în viața de adult.

Ne este frică de eșec pentru că, în fond, ne raportăm mereu la ceilalți.
Oare ce părere își vor face ceilalți?
Oare ce vor spune despre mine?
Probabil că va ieși rău și lumea va rade de mine…
Și atunci alegi să îți continui viața, evitând lucruri care știi că te vor scoate din zona de confort.

Știai că evitarea este una dintre cele mai des întâlnite modalități prin care încercăm să facem față fricilor?
Ei bine, ajungem să nici nu știm ce anume evităm. Evităm pur și simplu, senzația de pericol.

Evitarea se poate deghiza foarte ușor. De exemplu, dacă ești o persoană cu teamă socială, cel mai probabil vei evita să mergi la petreceri, argumentând decizia ta, prin faptul că, ție nu îți plac petrecerile.

Sprijinim adesea comportamentul de evitare al copilului, susținându-l să nu facă cutare lucru dacă îl sperie. Iar recomandare este, să eviți pe cat posibil, EVITAREA.

Evitarea nu îți dă voie să evoluezi, să mergi mai departe, te ține captiv în zona de confort, o zonă poate mai calmă, dar fără orizonturi.
Știi cum e cu fricile? Încerci să te ferești de ele și le ascunzi acolo în subconștient, însă, totul se întâmplă ca și cu facturile, pe care le îndeși într-un buzunar, sperând că vor uita de tine.

Dar cunoști foarte bine faptul că, doar te minți singur. Ele nu se vor plăti niciodată singure, nu se vor prescrie, din contră, vor veni la pachet cu penalități.

Oricât de speriat ești de eșec, fă un efort și expune-te cat de mult posibil!

Mintea noastră învață prin repetiție și asociere.
Dacă te vei expune și rezultatul va fi unul satisfăcător, o dată, de două ori, de trei ori, mintea ta va rescrie convingerea că, nu ești bun la nimic.
Dă-ți timp, nu mai pune presiune pe tine și nu în ultimul rand, expune-te, oricât de dificil ți se va părea!

Se poate să greșesc… OK, ce se poate întâmpla cel mai rău?
Un lucru este sigur… Un feedback negativ primit, te ajută să evoluezi.

Nu te atașa nici de eșec, dar nici de succes! Ele sunt parte din EGO.
Ai greșit, mergi mai departe pană reușești!

Dacă ai avea un diagnostic grav și doctorul ți-ar spune acum că mai ai doar 3 luni de trăit, ce ai regreta cel mai tare?

Eu mai mult ca sigur aș regreta ce nu am încercat, decât ce am încercat și nu mi-a ieșit…

Nu uita, EVITĂ EVITAREA!