Autor: Răzvan Ropotan
Începând cu 2011, Metrorex a demarat proiectul de amplasare a lifturilor la metrou, în sfârșit, ar zice unii, pentru ca persoanele cu dizabilități, dar și părinți cu copii în cărucior să poată ajunge cu brio în stațiile de metrou și de aici – oriunde mai au treabă.
În momentul de față, din diverse comunicate ale Metrorex reiese că au fost amplasate 79 de astfel de lifturi în 35 de stații. Minunat! Numai că – evident, lucrurile nu stau întotdeauna perfect – nu există o hartă a lifturilor sau a stațiilor care au în dotare lift. Pentru că în total există 45 de stații de metrou și, în plus, pentru că nu toate sunt gata.
De când avem bebe, și drept urmare, cărucior, a trebuit și noi să ne luptăm cu lifturile Metrorex. Bebe Matei are 10 luni, timp în care Cristina, draga mea soție și cu mine am avut timp să explorăm în lung și în lat Bucureștiul folosind metroul. Am trecut prin multe situații jenante: negăsirea lifturilor(!), am găsit liftul dar după aceea a trebuit să cărăm căruțul pe scări, am găsit liftul, am ajuns în stație – dar la destinație nu am găsit lift; am găsit lift, dar nu am mai găsit celălalt lift ca să schimbăm liniile; nu am găsit lift, dar am găsit oameni de treabă; am găsit lift – dar nu am putut trece cu căruțul dincolo de barele de trecere de la compostor şi tot așa, şi tot așa.
În așteptarea unei hărţi pe care Metrorex să o pună la dispoziţia mămicilor care nu vor să stea în casă şi mai au şi ele treabă prin oraș sau a persoanelor cu handicap care nu pot coborî şi urca scări (nici măcar pe cele rulante), dar totuşi pot intra gratuit la metrou, ne-am gândit să facem un ghid practic al acestor situaţii care să ajute. Soluţii şi trasee găsite la faţa locului, studiate şi experimentate. Învăţăminte pe care le-am tras şi noi din greşelile noastre sau ale altora (sic!).
Vom începe, așadar cu Piaţa Unirii – poate cel mai important nod de comunicare al rutelor Metrorex. Ceea ce e frapant este că, aparent, această stație nu are niciun lift. Doar dacă ești consecvent şi încăpăţânat reuşeşti să le găsești.
Da, e adevărat, la Unirii sunt două lifturi care ajung amândouă în Parcul Unirii. Sunt ascunse bine. Unul (cel pentru magistrala M1 şi M3: Anghel Saligny – Preciziei şi Pantelimon – Dristor 2) se află undeva, în spatele unui copac pe care trebuie să fii vigilent să-l vezi. Este în Parcul Unirii vis-a-vis de Hotel Horoscop.
Al doilea lift pentru magistrala M2 (Berceni – Pipera) se poate găsi tot în parc, tot după niște copaci vis-a-vis de Magazinul Unirea. Spor la găsit. În adevăr sunt câte două lifturi pentru fiecare magistrală: unul care coboară de la suprafață până la ‘nivel vestibul’, unde se află aparatele de compostat și următorul care se află după porţile de compostare care ajunge până la nivelul peron. Așa este în toate stațiile cu lift, de fapt.
Cel mai dificil mi se pare să schimbi magistralele. Dacă ești mămică plăpândă, abia ce ai născut, ai depresie post-partum și mai și alăptezi – ei bine, ai găsit pe cine să înjuri. Trebuie să urci sau să cobori (depinde după plac) ceva scări. Dacă ești pe magistralele 1/3 și vrei să ajungi la 2 trebuie să te străduiești să mergi cu scările rulante (e mai greu la început, dar apoi te obișnuiești) apoi cobori cu scările rulante (e mai greu la început, dar apoi te obișnuiești), faci un salt spectaculos peste aproximativ zece scări (s-au gândit că sunt prea puține ca să pună o rampă acolo) mergi prin tunelul acela luung și aglomerat.
Dacă până aici ai supraviețuit și încă nu crezi că ești superMario – ei bine iată provocarea maximă – turnul în care se află prințesa. Până la peron este o distanță destul de mare. Ai două opțiuni – poți coborî cu limba scoasă cele 50 de scări și îți juri să iei marsupiul data viitoare – sau să urci cele 30 de trepte unde se află liftul cu care, în sfârșit poți ajunge pe peron. Victorie! Culmea este că liftul trece pe lângă acest etaj intermediar de unde ai de ales și ar fi fost de ajuns să pună uși și să îi programeze încă un etaj. Dar probabil că lifturile pot fi programate la un singur etaj – atâta butoane au, atâtea etaje avem. Așa lifturi avem – așa lifturi punem. Deal-ul este deal.
Invers, de la M2 spre M1/M3 cel mai simplu este să iei scările rulante și apoi să cobori cele 30 de scări, mergi prin tunel, urci cele 10 scări, zâmbești prietenos pe scările rulante în sus (pentru că ocupi toată scara), apoi la fel cu scările în jos și iată-te. Miracol. Ca vântul și ca gândul ai ajuns înapoi.
Ca să scutești aceste momente poți face un mic ocol: de exemplu dacă pleci de la Dristor și vrei să ajungi în Berceni – mai bine mergi până la victoriei să schimbi magistrala, pentru că lifturile de acolo sunt mult mai prietenoase și ai și mai multe scări rulante. Ești la Aurel Vlaicu și vrei să ajungi la Timpuri noi? Schimbă la Victoriei și fă un ocol mic pe la Gara de Nord. Crede-ne, e mult mai simplu.
Dacă mi-a scăpat ceva – anunțați-mă. Orice informație, update, adăugire sau recomandare este bine primită și va răspunde unei nevoi. Va naște un semnal care, poate, cine știe când, va fi interceptat și le va înmuia inima celor de la Metrorex.
Zile frumoase.
În episodul următor: Dristor1 & Dristor2.
Recomanzi articolul acesta?