Interviu cu Ioana Stef de la IoanaStefPhotography

Interviu realizat de Ana Maria Gherca, reprezentantă WAHM Iași.

Astăzi vreau să o cunoaștem pe Ioana, WAHM de succes, susținător al WAHM Iași. Mulțumim pentru minunatul atelier “Fotografie de produs”, artist și făuritor de amintiri!

Bună Ioana! Felicitări pentru munca minunată. Ai două pagini de succes, ai avut și expoziții de pictură. Te rog să ne vorbești puțin despre proiectele tale!

IȘ: Bună, și bine v-am găsit. De când am descoperit WAHM, am avut șansa să întâlnesc multe mame talentate și, mai mult, să îmi fac prietene, chiar dacă în mare parte “virtuale”. Aș putea spune că mi-am găsit un trib din care să fac parte – femei puternice, femei luptătoare în căutarea unei vieți frumoase în care să își valorifice talentele, dar să și fie aproape de cei mici.

Cele două proiecte sunt de fapt trei.

Unul e business-ul meu și îl consider “job-ul” meu permanent, de zi cu zi. Acesta este Zucchini Island, unde mă ocup de tricotaje pentru bebe, în special recuzită pentru fotografii specializați pe fotografia de bebe, de nou-născut, mai precis. După o întâmplare nefericită – la momentul respectiv, mi-a frânt inima puțin, dar, hey, uite așa ne călim, nu? când cineva pe care am ajutat mi-a furat modele, am decis să scriu și tiparele pentru designurile mele și să le ofer spre vânzare. Spre această linie, de design, tind în general cu firma mea.

Pentru moment, celelalte două bucățele din sufletul meu, cea de fotograf (https://www.facebook.com/IoanaStefPhotography) și cea de pictor (https://www.facebook.com/IoanaStefArt), sunt la nivel de hobby, adica nu le cer încă să îmi achite facturi și asta îmi dă o libertate de creație minunată. Însă rămâne visul meu cel mai mare: să am un studio/atelier în care să pot împleti toate aceste trei părți ale mele care mă definesc acum.

Pictura a fost de când mă știu parte din mine; părinții mei (probabil din disperare) mi-au arătat un perete mare și gol în dormitor și mi-au spus că am voie să pictez pe pereți, DAR doar pe ăla. Îmi aduc aminte că eram prin clasa I când învățasem să desenez un copac mai frumos decât un dreptunghi cu trei bețe și nu mai aveam loc să mă “manifest” pe pânza mea uriașă ce era acel perete.

Am avut o relație de genul “Lasă-mă și dă-mi pace” cu anii, când nu m-am atins de culori deloc, cu perioade când nu mă pot opri din pictat și a culminat anul trecut în Noiembrie cu expoziția de la Ateneul Iași, pentru care îi mulțumesc d-nei Ștefania Mihăilescu pentru tot suportul acordat. Sper că voi merge mai departe pe acest drum și aștept cu mare nerăbdare să văd unde va duce.

Ce pot spune despre fotografie – ce minune este să poți captura un zâmbet și să îl păstrezi pentru totdeauna, să prinzi momente din viață și nu numai evenimente. Moment de genul: “Aaah, uite, îți aduci aminte cizmele verzi de cauciuc? Erau favoritele lui și nu le-a dat jos din picioare toată vara.” Aș vrea să spun tuturor să facă fotografii multe, să le printeze și să le păstreze aproape.

Pot întreba care dintre cele trei este totuși proiectul tău de suflet?

Hmm, îmi e greu să aleg, și m-am gândit mult la asta. Știi că este un exercițiu care te ajută să îți descoperi vocația și care spune așa: “Dacă banii nu ar fi o problemă, ce ți-ar place să faci? Ce ai alege să faci?”

Cred că fotografia îmi este mai aproape de suflet. Poate că mă leagă cumva de tatăl meu – el făcea fotografii și am crescut în casă cu aparate de developat și am văzut magia prin care o hârtie, după ce e expusă și plimbată prin substanțe, se transformă în fotografie. La noi în baie erau fotografii lipite de faianță să se usuce. Și acum îi arăt tatălui meu fotografiile pe care le fac și îi cer sfaturi.

Ești evident un talent nativ, dar in spate e si multa munca. Ai studii in domeniu? Care este “meseria” ta sau care a fost înainte de a deveni WAHM?

Mulțumesc mult! Nu, studiile mele nu sunt în domeniul creativ, eu sunt la bază economist, chiar și liceul a fost cel economic, de unde am diploma de “Contabil – Statistician”. Înainte de a îmi da demisia, am lucrat 18 ani, mare parte ca economist și consilier de marketing.

Mi-am dezvoltat talentele încetul cu incetul, experimentând mult dar și cu mult ajutor de la dragii de Google și Youtube. Așa am învățat Photoshop: cu clipuri de pe YouTube într-o fereastră și programul deschis în alta. Așa am învățat despre fotografia digitală și, cu cât învăț și descopăr mai mult și mai multe, am senzația că nu știu mai nimic.

Că tot am ajuns în acest punct, vreau să îmi vorbești puțin despre momentul în care ai decis să devii WAHM și de ce!

Câțiva ani am lucrat în paralel, și job-ul și hobby-urile. Pentru mine jobul era un coșmar, si nu pentru că nu îmi plăcea ce făceam (să fiu economist, să fiu parte dintr-un colectiv era plăcut), însă marea mea problemă era să stau opt ore musai în birou – și mai ales iarna, când plecam la servici pe întuneric și veneam acasă pe întuneric – simțeam că mă sufoc să nu văd lumina zilei mai deloc și să trăiesc așteptând ziua de vineri.

Încetul cu încetul, am dezvoltat ceea ce erau atunci hobby-uri, am încercat multe laturi – și să lucrez cu fimo, și să fac flori textile, iar până la urmă am rămas la tricotat. Când am simțit că mă pot susține financiar (că pot câștiga la nivelul unui salariu, cel puțin) mi-am transformat hobby-ul în business.

La atelierul ”Fotografie de produs” am cunoscut-o și pe fiica ta! Felicitări, ai un copil minunat! Ea ce părere are despre munca ta? Este criticul și fanul tău numărul 1?

Mulțumesc tare mult! Da, ea e fan-ul și criticul meu numărul unu. O întreb de cele mai multe ori ce părere are, și chiar îmi pasă de părerea ei. E un copil minunat și sunt tare mândră de ea – dar eu sunt mai mult decât subiectivă. Ca orice mamă, puiul ei e uns cu aur, nu-i așa?

Vorbeste-ne putin despre partea de business! Cât de greu/ușor a fost să te organizezi juridic?

Organizarea în formă juridică în sine nu a fost deloc grea, chiar surprinzător de ușoară pentru că am apelat la o firmă ce se ocupă cu așa ceva.

Ce mi-a fost mai greu, a fost să aleg între diferitele forme de organizare: PFA, ÎI, SRL. În cazul meu, pentru că nu am vrut să renunț nici la tricotaje, la produs, la design sau la fotografie, a trebuit să aleg SRL, pentru a putea adăuga mai multe coduri CAEN (plus că la PF cam trebuie să demonstrezi cu acte de studii domeniul în care vrei să activezi, și eu nu aveam deloc.

Te rog spune-ne câteva cuvinte de încurajare pentru comunitatea WAHM! Mulțumesc!

Acum, după ce câțiva ani am trecut de la faza de hobby la cea de business, unul din sfaturile pe care aș vrea să le dau e una din lecțiile pe care le-am învățat într-un mod cam dur și acesta e să vă asigurați întâi că aveți o plasă de siguranță atunci când decideți să renunțați la un salariu. Să le faceți pe amândouă în paralel o perioadă, să vedeți ce merge, ce nu, dacă merge constant astfel încât să nu se furișeze panica facturilor de plătit în viața creativă.

În rest, nu renunțați la vise. Faceți ceea ce faceți pentru voi în primul rând, și nu pentru altcineva, nici măcar pentru copii. Copiii nu pot să poarte povara că v-ați “sacrificat” pentru ei. O mamă fericită și împlinită e un dar și un exemplu minunat pentru copiii noștri, pentru ceea ce vor deveni ei mai târziu.

P.S. Vă recomand cu mare drag cartea” Lecții de magie” de Elizabeth Gilbert. E despre cum să trăim o viață creativă și e minunată, am învățat multe din ea.

 

  Recomanzi articolul acesta?
Trimite și prietenilor

Lasă un răspuns