Relatiile de cuplu durabile sunt bazate pe o serie de nevoi, interese, credinte, valori si aspiratii pe care cei doi parteneri le impartasesc. Cand celalalt te iubeste si apreciaza pentru calitatile tale, cand observi cum un gest simplu este valorizat si important pentru un alt om, cand comportamente sau emotii pe care nu ti le accepti sunt acceptabile si chiar placute unui om iubit relatia ta cu tine incepe sa se schimbe si devii mai increzatoare in fortele proprii, confortabila cu tine si constienta de resursele pe care le exprimi. Cu alte cuvinte, timpul petrecut impreuna, grija si iubirea pe care cei doi parteneri si le ofera sunt doar cateva dintre elementele care ii apropie natural si care le influenteaza, printre altele, stima de sine si imaginea de sine. Iar cand in cuplu apare un copil, fiecare partener primeste in plus rolul de parinte pe care il poate invata doar in relatie cu copilul sau si cu partenerul de viata.
Incheierea unei relatii poate reprezenta o decizie comuna, o initiativa pregatita, negociata si agreata pentru a avea un impact minim asupra dezvoltarii emotionale a copilului. In cele ce urmeaza ma voi referi insa la situatiile in care relatia se incheie brusc, neasteptat, la initiativa unuia dintre parteneri (in acest caz, a tatalui), in care copilul ramane in grija mamei provocata sa se adapteze rapid noului rol de mama fara partener.
Dupa momentul despartirii, toate elementele care au legat si definit cuplul se transforma in pierderi pe care mama este nevoita sa le traiasca si sa le integreze. Pierderea relatiei, a sentimentelor si emotiilor care erau oferite si primite, a rolului de sotie, statutului, a sigurantei emotionale sau financiare si a planurilor de viitor sunt doar cateva dintre posibilele pierderi de gestionat si care fac din perioada de dupa despartire o provocare pe toate planurile pe care doar mama in cauza o poate intelege si trai.
Pentru o adaptare sanatoasa la noile solicitari trasez mai jos cateva directii de baza care influenteaza pozitiv reechilibrarea emotionala dupa o despartire. Ele isi propun in primul rand sa iti orienteze atentia catre constientizarea resurselor pe care le ai deja si sa te orienteze in directia activarii si dezvoltarii lor.
1. Nu iti ignora si trateaza-ti cu respect propriile emotii si sentimente cu care ai ramas in urma despartirii. Dorinta de a depasi rapid aceasta perioada este normala insa se traduce in presiune pe recuperarea si adaptarea ta emotionala- care se adauga asteptarilor din partea colegilor de serviciu, a prietenilor sau a familiei de origine. Cand aceste presiuni de adaptare vin pe fondul unei perioade foarte solicitante, reechilibrarea este mult ingreunata. In acest sens, pentru a iti descoperi resursele echilibratoare este necesar sa iti respecti si sa ai rabdare cu propriul ritm de procesare a emotiilor si gandurilor pe care le ai si, pe cat posibil, sa nu iti pui si tu presiune suplimentara in aceste momente.
2. Constientizeaza-ti si foloseste-ti propria capacitate de a evalua contextul cu care de confrunti si, tinand cont de experientele tale anterioare in care te-ai adaptat, traseaza-ti prioritati si planuri de actiune concrete. Resursele pe care ti le activezi in acest fel si pe care le dezvolti sunt capacitatea de a percepe si de a evalua corect realitatea prezenta, evaluarea experientelor anterioare si capacitatea de planificare a actiunilor pe care ai incredere sa le faci singura. Chiar daca multe persoane nu isi identifica sau constientizeaza aceste resurse, ele sunt vitale pentru o adaptare sanatoasa intr-un context nou si solicitant.
3. Pastreaza aproape de tine persoanele care iti sunt alaturi autentic si cu loialitate. In acest fel iti vei activa abilitatile de observare, evaluare si selectare a relatiilor apropiate, aceste resurse (abilitati) fiind puse la incercare frecvent in relatiile de cuplu disfunctionale. Dupa despartire se poate pierde increderea in propria capacitate de a evalua stabilitatea si implicarea partenerului, asa incat este nevoie sa investim in dezvoltarea si exprimarea acestor abilitati de evaluare si limitare a relatiilor nepotrivite.
4. Investeste in relatiile hranitoare pe care le ai: abilitatea de a avea incredere in altii este o resursa importanta care necesita grija si atentie in perioada de dupa despartire si pe care o poti dezvolta in relatiile apropiate pe care deja le ai. De cele mai multe ori dupa pierderea unei relatii de cuplu apare si neincrederea in bunele intentii si in autenticitatea oamenilor, neincredere care poate risca sa se generalizeze. Chiar daca aceasta teama ramane pentru moment, tihna unei relatii autentice se poate redescoperi apeland la constientizarea propriei capacitati de a investi cu incredere persoanele fata de care ne dam voie sa ne exprimam autentic.
5. Autoreflectarea este cheia reechilibrarii sanatoase: ascultarea intuitiei, orientarea catre propriile ganduri si sentimente si ajustarea actiunilor tale in functie de acestea vor avea un impact adaptativ in viata ta si a copilului tau. Valoarea sfaturilor sau a solutiilor pe care le poti primi din partea celor dragi este depasita cu mult de solutiile pe care le poti gasi singura. Chiar daca imediat dupa despartire simti ca dezechilibrul ti-a adus confuzie in ganduri si emotii (vezi pct. 1) solutiile, ritmul si echilibrul vor veni tot din interiorul tau apeland la capacitatea ta de autoreflectare.
Autor: Livia Caciuloiu, psihoterapeut si consilier psihologic autonom, cu experienta in dezvoltarea de programe de intervenție pentru familii monoparentale aflate in situatii de criza (www.psihomedeor.ro)
Recomanzi articolul acesta?